Lipanul (Thymallus thymallus) trăiește în ape reci, curate și bine oxigenate, de obicei în aceleași râuri cu păstrăvul. Îl recunoști imediat după înotătoarea dorsală mare, ca un steag.
Cum îl recunoști
Are corpul alungit, argintiu-cenușiu, cu mici pete negre în partea din față. Prima înotătoare dorsală este înaltă și colorată, cu pete și dungi, iar gura este mică, orientată în jos. Mirosul de cimbru, pe care unii îl simt la exemplarele proaspete, i-a dat numele latin.
Unde trăiește
Preferă râurile cu apă rece, curent mai domol decât cel al păstrăvului și fund de pietriș. Stă adesea în bancuri mici, în zonele cu adâncime medie. Este sensibil la poluare și la încălzirea apei, deci dispare repede din apele afectate.
Cu ce se hrănește
Mănâncă insecte, larve, crustacei mici și, mai rar, pești foarte mici. Mult din hrană o ia de la suprafață sau din apropierea ei, motiv pentru care muștele uscate sunt atât de eficiente.
Cum se pescuiește
- La muscă uscată, cu imitații de insecte mici;
- Cu nimfe, lăsate să curgă aproape de fund;
- Cu momeli mici, acolo unde regulamentul permite.
Echipament
Un montaj fin, cu fir subțire și cârlige mici, e necesar. Gura lui este delicată, deci nu trage brusc la ancorare: cârligul se rupe ușor din gură.
Eliberarea
Este un pește delicat, cu pielea fină. Eliberează-l cât mai repede, cu mâini ude, fără să-l scoți din apă dacă poți evita asta.
Despre vecinul lui de apă rece, citește păstrăvul fario.